șerbănisme funky
De jumătate de an, lucrez cu Funky Citizens și dacă ăsta nu-i cel mai mișto nume de ONG pe care l-ai auzit, dau o bere. Ce înseamnă pentru mine excursia prin lumea Funky? Citești șerbănisme #22!
Am făcut școala gimnazială într-un cartier departe de casa noastră din Sibiu. Așa s-a întâmplat să fie, părinții mei lucrau în zona respectivă a orașului și le era ușor să mă aducă dimineața și să mă ia de la programul prelungit. De prin clasa a VI-a, am început să vin singur înapoi spre casă, ori pe jos, ori cu autobuzul și, inevitabil, trebuia să tranzitez zona gării din Sibiu.
Cine a fost în gara din Sibiu știe că nu e un loc prietenos. Prin acel spațiu se perindă tot felul de personaje, sunt multe zone neamenajate, erau și mulți câini pe vremea aceea, persoane fără adăpost: un peisaj care duhnea a pericol. Îmi aduc aminte cum zoream pasul, nu mă uitam stânga-dreapta și treceam printr-un pasaj subteran slab iluminat care ducea spre o altă lume: cartierul liniștit în care am crescut.
Cred că într-o zi m-am enervat și am avut ceea ce am ajuns să numesc „click-ul meu civic”: momentul în care mi-am spus că trebuie să fac ceva. Am ajuns „contact primar Sibiu” și i-am scris un mail lui Astrid Fodor. I-am spus că nu se poate ca buruienile să fie atât de mari și că trebuie tăiate în gara din Sibiu. I-am spus că zona e foarte periculoasă pentru un elev de clasa a șasea care e nevoit să o tranziteze zilnic. I-am spus că în buruienile respective se poate ascunde un elefant indian. Și am rugat-o să ia măsuri.
Următoarea zi după ce am scris, probabil, primul (sigur nu ultimul) e-mail furibund din viața mea, am primit un număr de înregistrare. Habar n-aveam ce-i ăla. După vreo săptămână, am primit și răspuns: „Cererea dumneavoastră nu se află în responsabilitatea Primăriei Municipiului Sibiu deoarece terenul care constituie obiectul cererii se află în proprietatea Companiei Naționale de Căi Ferate “CFR” - SA. Am redirecționat cererea dumneavoastră către reprezentanții entității. Vă mulțumim!”. Am rămas ușor uimit de faptul că am primit un răspuns pentru că, sincer, nu mă așteptam. Următoarea săptămână, oamenii nu tăiaseră buruienile lungi de doi metri, dar le culcaseră la pământ.
Poate că sună ușor tâmp, dar a fost atât de important. Am simțit că și eu sunt puternic, că și eu pot provoca o schimbare și chiar cred că ceva s-a schimbat fundamental în mine în acel moment. Și cumva, am făcut click, așa cum spuneam: eu și civismul. Am făcut click la 12 ani și nu m-am oprit de atunci încoace. Dar dacă povestea nu ar fi avut un final fericit? Dacă primăria nu mi-ar fi răspuns niciodată la e-mail? Ce s-ar fi întâmplat dacă problema nu ar fi fost rezolvată? Aș fi făcut eu ceva mai mult? Aș mai fi fost cetățeanul activ care sunt astăzi? Acestea sunt întrebări care îmi vin în cap deseori atunci când spun mai departe povestea asta.
De Elena Calistru am auzit prima oară la un eveniment care a avut loc în subsolul librăriei Humanitas. A povestit clasica ei întâmplare cu o pereche de stiletto roși care au determinat-o să pornească un ONG de educație civică. Mi-a părut fascinantă și am știut că e o persoană pe care vreau să o urmăresc îndeaproape. În 2020, devin observator independent la vot și sunt acreditat de Funky Citizens, ONG-ul pe care Elena îl conduce. Experiența mea e foarte cool și simt real că ajut procesul electoral să fie unul just și corect. La începutul lui 2022, văd că Funky Citizens caută om de comunicare, iar după cele aproape patru luni sabatice, mi-am zis că asta e cauza care poate să mă scoată din zona de tristețe existențială în care mă aflam. Și așa a și fost.
„Funky Citizens e locul de întâlnire al cetățenilor care nu se resemnează cu status quo-ul, ci își înțeleg rolul în democrație, motiv pentru care își încordează mușchiul civic și iau adesea parte la procesul decizional. Cele mai puternice arme ale noastre sunt inițiativele care folosesc deștept tehnologia, advocacy-ul bazat pe date și comunicare, precum și educația civică – pilon transversal în tot ce facem”, scrie pe site-ul nostru. Și cam așa e: o comunitate de oameni care nu se resemnează, care își doresc mai mult, care construiesc proiecte cu sens și cu cap pentru lume.
Proiectul meu preferat pe care Funky Citizens l-a implementat este Factual, care este primul site de fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice din România. Factual e întreținut voluntar de experți în politici publice, bună guvernare și comunicare și își propun un sistem de discuție de tipul „fapte (demonstrabile), nu vorbe”.
Și nu pot să nu menționez aici Buletin de București, de care probabil ați auzit în contextul investigațiilor realizate în căminele de bătrâni din Ilfov. Buletin de București, un proiect editorial unic pe piața media, își propune să explice bucureșteanului realitatea din spatele cifrelor seci din bugetele municipalității, să descopere ce se ascunde în licitațiile publice și care sunt mecanismele care conduc viața urbei în care trăim.
Îmi oferă foarte mult sens și foarte multă împlinire să văd rezultatul direct al muncii, să simt că și eu fac parte la construcția unui proiect în care cred cu tărie: reconstrucția României, și aici vorbim de o reconstrucție valorică, una îndreptată spre Europa, spre democrație și spre adevăr. Și mă bucură atât de tare de intersecția cu oameni precum Laura, Johnny, Elena, Ana, Diana, Radu, Pojo, Iosif, Matei.
Și ce mai cred este că oricine poate fi funky. Oricine poate fi un cetățean activ și implicat, iar dacă nu știi de unde să începi, scrie-mi. Nici nu e atât de greu, de fapt. Pentru mine, Funky Citizens a fost și este o gură de aer proaspăt. Iar curând vă vom povesti despre un proiecțel în care eu am foarte multă încredere, așadar fiți geană pe paginile noastre de Facebook și Instagram :)
șerbănisme cu filme românești
S-au strâns câteva! Povestesc despre fiecare pe rând:
Capra cu trei iezi, în regia lui Victor Canache. Mi-a plăcut tare de tot, Maia face un rol bun, copiii sunt impecabili. Mi s-a părut un horror românesc corect construit și chiar îl recomand dacă nici voi nu l-ați văzut încă. E pe Netflix :)
Taximetriști, în regia lui Bogdan Theodor Olteanu. Mi-a plăcut foaaaaaarte tare, o băiețeală bucureșteană autentică, o lume departe de mine în care m-am bucurat că am putut intra. Iar Alexandru Ion este un giga actor. Tot pe Netflix.
Teambuilding, în regia lui Matei Dima, zis și BRomania, este, de departe, cel mai prost film pe care l-am văzut eu vreodată. Noroc că l-am văzut acum și nu atunci când a fost lansat. Nu mi s-a întâmplat niciodată să mă uit la un film fără nicio așteptare și să ajung tot dezamăgit la final. Da, da, atât de rău a fost. Netflix, desigur.
BOSS, în regia lui Bogdan Mirică, este tipul acela de film care nu îți vine să crezi că e românesc, dar e atât de românesc în același timp. Mi-a plăcut foarte tare, mi s-a părut un thriller construit bine, actorii au fost bine aleși, povestea a fost una captivantă. Chiar îl recomand din toată inima. Pe ăsta nu l-am găsit online, eu l-am văzut la Peștișani, dar las aici un trailer.
șerbănisme la Peștișani
A fost tare frumos la Peștișani la Festivalul Film în Sat. Mi s-a părut o inițiativă atât de frumoasă, încât a fost musai să dau o fugă și am prins și concertul lui Bogdan Simion și a Lăutarilor de Mătase. Recomand să urmăriți inițiativa asta pentru că e incredibil ceea ce Cuzin Toma și echipa sa reușesc să facă în acest sat de lângă Târgu-Jiu.
Și a fost cu VIP-uri anul acesta: doamna Irina-Margareta Nistor, Pavel Bartoș, Elvira Deatcu. Așa îmi place când văd inițiative frumoase la sat. Las aici o fotografie de la Peștișani :)
șerbănisme la Craiova
Sâmbătă am fost la Craiova să facilitez, alături de Ana, un atelier de educație civică pentru persoanele interesate de acolo. Persoanele interesate au fost fix în număr de trei, dar i-am dat înainte și a ieșit foarte fain, cu o legătură mai strânsă, cu o dezbatere mult mai bogată în amănunte, cu mai mult confort în a pune întrebări. Și atunci nu ne putem plânge :)
Atelierul a făcut parte din proiectul „Republica Funky” și vă recomand să intrați la discuția pe care o organizăm LIVE pe Facebook, joi, 10 august, începând cu ora 18:00: „Republica Funky, încotro?”. Eu sunt sigur că evenimentul va fi foarte drăguț și, până la urmă, de când n-ai mai ascultat un LIVE pe Facebook, nu-i așa?
La Craiova am mâncat decent la Curtea Berarilor și am băut o cafea decentă la Prăjitoria de Cafea Coffee Story. Dar nu pot zice că recomand neapărat. Hasta la vista! Uite o poză cu niște artă stradală craioveană
Mulțumesc că mă tot citești! Aceste scrisori sunt scrise din ce în ce mai greu, semn că vara a ajuns și peste tonusul și entuziasmul meu. Dar mă bucur că de fiecare dată mă mobilizez și scriu câte ceva, pentru mine e foarte important. Sper ca pentru tine să facă sens. Grijă la căldură. Pe marți!
Pfaiii
Data viitoare când vii la Craiova te duc eu unde știu că se mănâncă bine!!
Keep up the good work cu Funky!! Oamenii ca voi sunt adevarata gura de aer proaspat! ❤️